Biopack - Ambalaje din carton ondulat

telverde Calculator pret cutii carton
Română English Français Français Español 汉语

Padurea din hartie prinde radacini in toata tara

2014-08-15 12:28:26

Un proiect privind plantarea de puieti folosind banii proveniti din reciclarea hartiei se dovedeste un mare succes. Claudia Catana a transformat deja aproape 350 de tone de maculatura in mii de copaci adevarati.

Dupa esecuri repetate in demersul de a accesa fonduri pentru a pune pe picioare un proiect gandit de ani de zile, Claudia Catana „a plantat” „Copacul” fara nicio resursa.

Aduna maculatura de la oamenii din Bucuresti si o cara la centrele de colectare cu un Matiz al prietenei sale sau cu un Fiat pus la dispozitie dupa cinci dupa-masa de asociatia neguvernamentala la care lucra de opt ani de zile.

Isi pusese in gand ca din banii obtinuti din colectare sa cumpere puieti si sa-i planteze prin parcuri sau in zonele defrisate ale tarii.

„De fapt, asta inseamna «Copacul de hartie». Colectez hartie si carton de la diverse companii sau de la oamenii obisnuiti, le duc la centrele de colectare, iau bani pe ele si cu acestia cumpar copacei pe care ii plantez impreuna cu voluntarii acolo unde este nevoie de ei”, a spus Claudia Catana, initiatoarea proiectului.

Au pornit la drum doar cu o masina

Totul a inceput in aprilie anul trecut, iar succesul de care “Copacul” s-a bucurat a depasit orice asteptare. Numarul companiilor care sunau pentru a le fi preluata hartia nefolositoare crestea de la o zi la alta, astfel ca, numai dupa cateva luni, Claudia impreuna cu ceilalti trei membri initiali ai proiectului – prietena ei si doi voluntari – nu mai reuseau sa faca fata solicitarilor.

Matizul devenise aproape inutil, avand in vedere cantitatea de hartie pe care erau nevoiti sa o adune zilnic.

„La un moment dat, celebritatea era mai mare decat noi si toata lumea vroia sa ne dea hartie, iar noi nu reuseam sa ajungem sa o luam”, ne-a povestit Claudia.

„Unii ne sugerau chiar s-o lasam balta, daca nu suntem in stare sa facem lucrurile cum trebuie. Noi am plecat la drum convinsi ca nu vom avea succes”, a adaugat ea.

Intr-un an si jumatate insa, “Copacul” a prins radacini. Li s-au alaturat sponsori care le-au pus la dispozitie masini cu capacitate mare si care le-au ajutat sa extinda proiectul la nivelul altor orase din tara.

Desi a inceput in Bucuresti, “Copacul de Hartie” exista acum si in Cluj, Craiova, Constanta si mai nou, in Timisoara. Acum, peste 650 de companii si zeci de persoane fizice doneaza hartie “Copacului”, numai in Bucuresti.

Zece kilogramede hartie, un puiet

„Copacul de Hartie „s-a prins” atat de bine pentru ca e o idee simpla, atat de simpla incat ma intreb cum de nu s-a gandit altcineva inainte sa faca acest lucru”, spunea Claudia.

Ea ne-a povestit ca, odata cu lansarea proiectului, si-a dat seama ca oamenii vor sa recicleze, trebuie doar sa li se asigure un minimum de infrastructura, astfel incat sa nu le solicite mari eforturi.

„Eu credeam ca vom fi nevoiti sa batem la usa companiilor si ca ne vom ruga de ele sa recicleze. Surpriza a fost ca, de cand am inceput, eu nu am trimis nicio solicitare de intrare in proiect.

Toate companiile au apelat ele insele la noi”, mai spune Claudia. Acum, soferii „Copacului” preiau de la companii minimum 50 de kilograme. “La inceput nu pusesem nicio limita si au existat situatii in care am fost chemati pentru patru plicuri”, a mai zis ea.

De atunci, au adunat aproape 350 de tone de hartie si carton, iar cu banii castigati din colectare, Claudia a cumparat pomi, iar voluntarii “Copacului” – mii, inscrisi pe site – au plantat copaci in patru parcuri din Capitala, iar in toamna au impadurit o zona defrisata de langa Hateg, la Raul de Mori. In Bucuresti, kilogramul de hartie poate ajunge si la 24 de bani, in Craiova insa, acesta nu depaseste 6 bani.

Claudia are de gand sa-si canalizeze resursele plantand copaci la munte, si nu in centrele urbane. „Anul trecut am plantat 1.000 de puieti in oras, dar cu aceiasi bani puteam planta 10.000, la munte. Copaceii de oras costa mai mult pentru ca sunt mai mari”, a mai spus ea. Cu zece kilograme de hartie, Claudia cumpara un puiet pentru plantat in zonele montane.

Verde Cafe, sediul “Copacului”

“Copacul” nu a avut pana de curand un sediu, iar oamenii care voiau sa-i cunoasca pe cei care le „reciclau hartia” nu prea aveau cum sa o faca.

Claudia stia ca nu are resurse sa inchirieze un loc, asa ca a inceput sa se gandeasca la o posibilitate de achizitionare a unui spatiu care sa se autofinanteze. A aparut astfel Verde Cafe, o cafenea calduroasa care, pe ritmuri de rock alternativ, gazduieste conferinte de mediu si primeste laolalta oamenii interesati de ''copacel''.

Reciclarea salveaza copacii

Pentru fabricarea unei tone de hartie se folosesc aproximativ trei tone de copaci, adica sunt taiati in jur de 20 de arbori.
Pentru a obtine o tona de hartie de ziar sunt taiati 12 copaci.
Prin reciclarea unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci.
Pentru reciclarea hartiei se foloseste pana la 80% mai putina energie fata de fabricarea hartiei din materie prima.
Hartia poate fi reciclata de maximum sapte ori.
Dupa aceea, se adauga fibra noua, pentru ca produsul final sa nu-si piarda caracteristicile.
Din 100 de tone de hartie colectate se pot replanta aproximativ 15 hectare de padure.
Prin reciclarea unei tone de hartie se economisesc 30.000 litri de apa, 4.200 KwH energie si 2,5 metri cubi de spatiu destinat depozitarii deseurilor.

Prea putin spatiu verde pe cap de locuitor

Suprafata impadurita ocupa numai 26% din teritoriul tarii noastre, sub media europeana. Spatiul verde pe cap de locuitor in Romania este, de asemenea, cu mult sub normele impuse de Bruxelles.

In vreme ce in capitala noastra fiecarui bucurestean ii revine, in medie, cam opt metri patrati de spatiu verde, locuitorii din Stockholm se bucura de circa 82 mp, aceasta in conditiile in care Uniunea Europeana impune un minimum de 26 mp pe locuitor, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii, aproximativ 50 mp.

Cu toate acestea, padurile continua sa cada sub topoarele nemiloase ale proprietarilor, iar spatiul verde urban se reduce in favoarea cladirilor de birouri si a parcarilor pentru masini.

Salvarea unui colt de padure

Statisticile pot fi deprimante, de aceea Claudia Catana s-a hotarat sa inverseze raportul. „Am fi vrut sa spunem salvarea planetei. Este insa mult prea mult. Ne limitam sa vorbim (adaugand si fapte) despre salvarea unui colt de padure. Asta vrem sa facem... sa salvam copaci si sa plantam copaci.

Avem convingerea ca acest proiect, odata pornit, va merge de la sine ca un perpetuum mobile”, scria Claudia in jurnalul sau de proiect. Ea spune ca a reusit sa faca cel putin trei lucruri bune cu “Copacul de Hartie”: a determinat oamenii sa recicleze, a valorificat 350 de tone de hartie si a plantat peste 5.000 de copaci si mai are 10.000 de plantat.

Cu toate acestea, e gata oricand sa isi asume si partile mai putin reusite ale “Copacului”.

„De multe ori, lumea ne chema si noi nu reuseam sa ajungem. De aceea, unii se suparau pe noi, si aveau dreptate, dar efectiv nu mai faceam fata cu resursele pe care le aveam”, mai spunea ea.

De Craciun, Claudia are de gand sa cumpere brazi in ghiveci, pe care sa-i vanda, iar in schimbul unei anumite sume, sa primeasca brazii inapoi dupa sarbatori, astfel incat voluntarii “Copacului” sa ii poata planta intr-o padure.

Sursa: www.adevarul.ro



Facebook